Că tot e zi de sărbătoare muncitorească, o analiză KeysFin ne arată cine mai munceşte în România.
Peste 4,1 milioane dintre cei peste 18,5 milioane de locuitori ai României lucrează cu acte în regulă în economie, plătind asigurări medicale, taxe şi impozite. Numărul salariaţilor a crescut, în 2014, cu peste 100.000 faţă de anii 2012 şi 2013, arată analiza realizată cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncii.Zonele industriale de tradiţie, cu mari combinate siderurgice şi de exploatare a resurselor, precum Galaţiul şi Hunedoara, şi-au pierdut rolul important, iar exodul angajaţilor s-a concentrat, în primul rând spre Occident, iar apoi spre zonele cu potenţial, precum Bucureşti-Ilfov.
Potrivit datelor oficiale, în 2014, cei mai mulţi dintre salariaţi lucrau în industria prelucrătoare (932.721), urmată de comerţ (744.945), învăţământ (369.741) şi construcţii (344.552). În sănătate şi asistenţă socială lucrau 322.761 angajaţi, iar în servicii, 252.322 de persoane. Acestea sunt, şi în prezent, domeniile care angajează cei mai mulţi români. Analiza KeysFin nu ia în calcul economia subterană, în care ar activa peste 1,5 milioane de persoane, generând o evaziune fiscală de peste 2 miliarde de euro anual.
Lipsa unei strategii concrete privind dezvoltarea regională se materializează în inmulţirea satelor fantomă şi în depopularea masivă a zonelor rurale. Asta nu duce la altceva decât la supraaglomerarea urbană, cel mai bun exemplu fiind Bucureşti-Ilfov.
Aceeaşi analiză KeysFin arată că diferenţele uriaşe de dezvoltare între regiunea Bucureşti-Ilfov şi celelalte şapte regiuni: densitatea populaţiei în regiunea Bucureşti-Ilfov a ajuns la 1239,2 loc./kmp., în timp ce în regiunea Sud Vest este de numai 77 loc./kmp, în Vest de 60 loc./kmp, iar în regiunea Centru de 74 loc/kmp.
„România se dezvoltă cu viteze complet diferite.”
“Avem poli de creştere economică, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa acolo unde business-ul este pe un trend ascendent, avem apoi zone cu potenţial şi o dezvoltare ceva mai temperată, precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi un al treilea contingent de judeţe, din păcate majoritar la nivelul României, acolo unde business-ul stagnează sau chiar regresează, cu consecinţe directe asupra nivelului de trai”, afirmă analiştii KeysFin.
Sursa: KeysFin
