Dacă ai răbdare să cauţi tradiţia şi nu te laşi orbit de prejudecăţi lingvistico-naţionaliste, în inima Transilvaniei găseşti o oază de farmec aparte. Este Secuimea.
În Covasna, Harghita şi Târgu Mureş eşti întâmpinat de oameni cărora li se citeşte liniştea pe chip, îi găseşti în spatele porţilor tradiţionale secuieşti care dau farmec locului şi care ascund, majoritatea, ateliere meşteşugăreşti de pe urma cărora secuii trăiesc „boiereşte”.
Când ajungi aici, eşti ospătat bine cu mâncare adusă la masă în oale şi blide de lut, realizate cu trudă în bătătura casei. Ceramica de Corund a trecut demult graniţele ţării. Olăritul e fala oamenilor locului şi se transmite de sute de ani din generaţie în generaţie.
Peisajele din Secuime rivalizează cu cele de pe Valea Prahovei. În această perioadă, pensiunile, hotelurile şi căsuţele din Secuime se pregătesc de zor pentru oaspeţii lor: în special unguri, nemţi şi polonezi. Fiecare stradă şi alee din Harghita Băi, de exemplu, se asfaltează din nou, iar cabanele se modernizează. Cele mai multe cu bani de la Guvern sau de la Uniunea Europeană.
Printre obiectivele de vizitat din Ţinutul Secuiesc aş menţiona Salina de la Praid, Parcul Naţional Munţii Călimani, Lacul Sfânta Ana, Harghita Băi, Tuşnad, Sovata, Muzeul Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Muzeul Secuiesc al Ciucului şi încă multe alte locuri care doar aşteaptă să fie descoperite. Vă invităm şi pe voi să veniţi cu sugestii! 🙂
Urcaţi pe munte şi bucuraţi-vă de peisaj (dar mare atenţie la urşii care se plimbă prin pădurile din zonă şi chiar printre cabanele din staţiuni), ascultaţi oamenii locului, au multe poveşti de viaţă, mâncaţi gem de afine făcut în casă, Kurtos Kolacs şi nu plecaţi din Secuime fără măcar o ulcică. Aşa vom duce tradiţia şi farmecul acestui loc mai departe.